luni, 7 februarie 2011

Reanimare. Part 9.


"Abia astept sa te ating sa ies din REANIMARE, ziua cand o sa te ating va fi o sarbatoare."
Au trecut zile grele de cand a plecat, am petrecut tot timpul inchisa in casa, primeam apeluri de la prietenele mele..dar nu si de la ea. Uitasem si de cursuri si de job. Eram intr-o stare de convalescenta.. vroiam doar sa o vad si sa ma trezesc, dar nu aveam curajul necesar sa ma duc la ea.
O seara ploiasa, aveam de gand sa-mi petrec din nou noaptea singura uitandu-ma la pozele cu noi si ascultand melodiile noastre.. dar prietena mea deja era ingrijorata de starea mea si m-a scos obligat afara din casa.
M-am imbracat la repezeala cu ce mi-a nimerit in mana si am plecat inspre cafeneaua unde ieseam mereu.
Pe drum prietena mea conducea, iar eu nu scoteam nici un cuvant, incerca sa ma binedispuna prin melodii ritmate dar degeaba.. gandul meu zbura in alt perimetru.
Am urcat cu acelas lift, inspre aceiasi cafenea, iar acolo era ea.. iubita mea impreuna cu prietena ei cea mai buna, care ne-a facut semn sa ne asezam cu ele la masa.
M-am asezat cu capul plecat, nu aveam curaj sa o privesc in ochi. Desi.. am reusit pana la urma. Avea ochi rosii si obositi.. ma simteam vinovata. Doua ore am tacut in timp ce ele isi povesteau tot felul de intamplari..iubita mea doar aproband cele discutate, ca si cum ar fi sictirita de tot ce se vorbea.
Imi zburau in minte imagini cu noi in aceea cafenea, cand ne luam in brate si o gadilam, cand o faceam sa zambeasca din orice..si eram amandoua fericite.
Era in jurul orei 21, cand s-a ridicat si a plecat.. am mai ramas acolo o jumate de ora apoi am plecat si noi. Ajunse in apartament, am facut un dus apoi m-am aruncat in pat, prietena mea s-a refugiat la ea in camera considerand ca ma voi purta urat cu ea daca va interveni..lucru care il faceam de fiecare data cand eram suparata, cautam o persoana pe care sa-mi vars nervi.
Am adormit intr-un final, cu melodiile noastre pe fundal.. nu stiam in ce lume ma aflam, nu stiam daca lucrurile se vor remedia sau daca era intradevar sfarsitul..
Asta pana cand un bocanit in usa de la intrare m-a trezit, mi-am luat repede halatul pe mine si m-am indreptat inspre usa.
Era ea, i-am deschis..apoi mi-a spus cu o voce firava si parca lipsita de vlaga.
"M-am intors acasa.."
Apoi am strans-o in brate,i-am simtit parfumul trupului si nu doream sa-i dau drumul.
Am inaintat inspre dormitor cu pasi timizi, exact ca in prima noapte, ii sarutam pieptul, ma bucuram de parfumul corpului ei, de care imi era asa de dor.
Avea o camasa alba uda,din cauza ploi torentiale de afara.. i se observau formele sanilor perfect armonizati.
Nu am ezitat nici o secunda sa ii deschiei nasture cu nasture si sa ma bucur de prezenta ei.
In aceea noapte ne-am regasit, ne-am reconturat relatia..
In noptiera de langa pat, aveam ceva special ce trebuia sa mult timp sa i-l dau.
Dimineata, am reusit in asa fel incat sa ma trezesc inaintea ei, am rugat-o pe prietena mea sa dea o fuga pana la florarie si sa cumpere cei mai frumosi trandafiri rosii,special pentru iubita mea.
In timp ce ea dormea i-am decorat patul cu petale de trandafil si i-am pregatit un mic dejun special asa cum numai eu stiam.
Cand s-a trezit.. i-am distins de pe chipul incordat o expresie angelica, o expresie care nu o mai descoperisem pana acum la ea...
Apoi am sarutat-o si am strans-o in brate..
-Am ceva pentru tine..
-Ce anume?
Si-mi intind mana spre dulapior, scot cutiuta in care se aflau cele mai frumoase verighete, special facute pentru noi, cu initialele noastre.
I-am ingenunchiat apoi...
"-Vrei sa fi logodnica mea?"
Mi-a raspuns prin cel mai pur DA, simteam in vocea ei siguranta si increderea recapatata in mine..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu