marți, 25 ianuarie 2011

Reanimare. Part 7.


Am avut parte de o noapte perfecta in 2. Am facut dragoste,ne-am iubit. Te-am simtit aproape pe tine si pe sufletul tau, cu fiecare sarut si imbratisoare iti simteam dragostea cum imi impingea in suflet.
Dimineata am fost trezita de un apel cu numar necunoscut, incercam sa raspund cat mai repede pentru a nu-mi trezi iubita.
"-Alo. Cine-i?
-Oare imi mai recunosti vocea?"
Shit. Era ea, si-a gasit un moment cat se poate de nepotrivit sa sune, i-am si reprosat asta, dar a evitat sa-mi raspunda si m-a invitat la cafea. I-am sugerat sa o sun in 15 minute deoarece nu puteam vorbi, ii inchid.
Stateam pe marginea patului cu mainile in par si ma gandeam oare ce sa fac. Nu doream sa-mi trezesc iubita, dar nici nu era ok sa plec fara sa ii spun. Asa ca i-am lasat un mesaj pe frigider.
"Iubire am plecat la o cafea cu pers de care ti-am zis aseara, asteapta-ma e posibil sa ma intorc inainte ca tu sa te trezesti, multi pupici."
Apoi m-am imbracat in repeziciune, mi-am luat o pereche de pantaloni simpli negri o camasa alba, paltonul, mi-am pieptanat putin parul si am plecat.
O sun din masina.
"-Unde ne vedem?
-Ce zici de vechiul nostru loc?
-Ok, ne vedem acolo."
Nu mai trecusem de mult prin acea zona, si sincer speram sa nu o mai fac. Parchez masina undeva in apropiere si ma indrept spre acel loc.
Nu simteam nimic special, era ca si cum m-as intalni cu un trecut ce nu mai insemna absolut nimic.
Intr-un final a aparut si ea, obisnuita ca de fiecare data sa intarzie,apoi ne indreptam spre cea mai apropiata cafenea.
Si-a comandat ca de fiecare data aceiasi bautura, eram deja obisnuita cu asta, apoi am inceput sa ne povestim vietile noastre si schimbarile ce au intervenit.
-Deci, ai pe cineva sa inteleg.
-Da, am o frumoasa relatie de 3 ani,dar tu?
-Nimic. Sunt indecisa, tot caut persoana potrivita.
Normal, ea intotdeauna a fost indecisa, cand avea tot ce-i trebuia i-a scapat ca prin urechile acului.
-Apf... urat, eu m-am obisnuit sa am alaturi o persoana care sa o iubesc,doar sti.
-Da, stiu. Intotdeauna ai fost purtata de vant si te-ai lasat ranita de toate pustoaicele din jurul tau.
-Nu, e ceva diferit de data asta, relatia decurge cat se poate de bine, ma vad cu ea multi ani de acum incolo.
-Ahm... asta e bine atunci, inseamna ca in sfarsit ti-a batut norocul in geam.
Dupa multe alte replici ironice, care i le-am indurat ca de fiecare data, decid sa plec. Nu avea rost sa mai raman, scopul intalnirii era acela de a ne povesti schimbarile din viata noastra in ultimi ani, asta si facusem.
Imi iau bun ramas de la ea, platim nota de plata, apoi ne indreptam spre iesire.
-Pleci asa? Ma intreaba ea apoi.
-Dar cum ai vrea?
-Eu zic sa te mai gandesti.
Apoi s-a apropiat de mine cu pasi inceti, mi-a apucat barbia cu degetele prin incercarea de a ma saruta.
Am respins-o.
Nu-mi venea sa cred nici mie, dar o facusem.
-Cred ca ar trebui sa ne rezumam doar la stagiul de cunostinte, ce zici?
-Esti sigura ca asta iti doresti? Ma gandeam ca dupa atata timp ti-a venit si tie mintea la cap.
-Sunt sigura, mintea la cap mi-a venit din momentul in care am renuntat la noi. Si nu am de gand sa ma intorc la aceea viata mizera pentru un trecut.
-Trecutul care ti-ar conveni cel mai mult.
-Gresesti. Imi convenea in trecut, acum tot ce vreau este sa ma intorc acasa si sa uit aceasta intamplare.
-Bine, atunci du-te.
Si am plecat. Am lasat-o acolo, fara a privi inapoi, nu doream sa-i dau nimic de inteles. Era aceiasi persoana patetica care imi schimbase viata acum multi ani, nu doream sa mai stau in preajma ei nici macar doua secunde.
In drum spre casa am ascultat muzica mea preferata incercand sa ma bine dispun.
Intru in casa, iubita mea era in bucatarie si pregatea o masa in 2. M-a primit cu un zambet larg si o multime de pupici. I-am povestit apoi cele intamplate,detaliu cu detaliu.
-Sunt mandra de tine.
-De ce? Ar trebui sa fi suparata ca m-am dus..
-Nu am de ce, sunt fericita ca mi-ai spus adevarul,acum sunt convinsa ca eu sunt tot ceea ce tu iti doresti.
Apoi am sarutat-o pe frunte si am tinut-o in brate minute in sir.
Am pregatit impreuna masa si ne-am bucurat de noi intreaga zi.

vineri, 14 ianuarie 2011

Reanimare. Part 6.


Era aproape ora la care promisesem sa ajung, dar ma opresc pe o bancuta din fata blocului pentru a reflecta lucrurile intamplate din ultima vreme, si lucrurile intamplate demult.
Ma gandeam de ce am ales sa ies cu ea, de ce am tresarit cand am vazut-o. Cred ca a fost doar surprinderea ca ea era acolo. Clar sentimentele mele pentru ea murisera de mult.. iar acum locul ei i-a fost pradat de cealalta ea.
Imi imaginam cum peste ani vom fi tot noi, cu o masina care va avea pe geamul din spate "Baby on the board". Cum vom fi doar noi doua si relatia va fi la fel de placuta ca pana acum. Imi imaginam ca ea e singura persoana care o doresc langa mine seara la culcare, si mai ales singura persoana care ma poate intelege.
Am ales totusi sa ies cu ea, dar iubita mea sa fie prezenta, vroiam sa impart cu ea totul, noi sentimente se dezvoltau in inima mea atunci, nu-mi puteam inchipui ce se intampla cu mine, dar un sentiment profund parea sa ma cuprinda, un dor imens.. imi era dor de iubita mea. Am intrat in bloc, am batut la usa, abia asteptam sa-i simt parfumul si trupul ei incalzindu-ma.
Apoi imi raspunde. Un zambet larg s-a ivit pe fetele amandurora.
-Ai ajuns!
-Cum puteam sa stau departe de tine mult timp?
-Haide, intra! Am pregatit o surpriza pentru tine..
Apoi am intrat, tot dormitorul nostru era plin de trandafiri si petalele lor,lumanarelele care le cumparasem impreuna erau peste tot,si mai ales..vinul meu preferat.
Am sarutat-o apoi, parfumul ei era peste tot inconjurul meu, adoram sa o simt in prezenta mea.
Niciodata nu simtisem atat de profund sentimentele mele fata de ea, in aceea seara am profitat din plin de noi, ne-am iubit asa cum nu am mai facut-o.
A doua zi dimineata, ea se trezise deja, pregatise micul dejun, mi-a dat un pupic gingas de "buna dimineata" apoi m-am trezit.
-Buna dimineata somnorici.
-Buna dimineata iubita mea..cum te simti? o intreb eu apoi.
-Minunat, niciodata nu m-am simtit la fel, simt ca s-a schimbat ceva.
-Si eu simt acelas lucru... Chiar s-au schimbat multe.
-Cum ar fi?
Simteam nevoia sa o iubesc,sa o iubesc asa cum nu o mai facusem. Lucru care lipsise in relatia noastra pana acum.. erau cuvintele absolute, care am refuzat sa le spun pana nu simteam ca asta era exact ce trebuie spus.
-Te iubesc, iti jur.. nu stiu cum reusesti. i-am spus..
-Si eu te iubesc! De multe ori am vrut sa iti spun asta..dar am ocolit, asteptam momentul potrivit,, momentul in care sa simti si tu la fel..
-Promiti sa fi aici orice-ar fi?
-Promit.
-Trebuie sa-ti spun ceva important..
-Spune, te ascult,sunt doar ochi si urechi.
Apoi i-am povestit toate intamplate, i-am povestit despre iesirea care va urma cu ea apoi i-am propus sa ma insoteasca.
-Sti ca am incredere in tine.. in toti ani astia, mi-ai demonstrat ca nu ma vei rani. nu am de ce sa vin cu tine, voi doua trebuie sa va lamuriti singure. Sa lasati in urma totul si sa mergeti mai departe. Stiu ca esti a mea, iar eu a ta... nu trebuie sa fiu acolo, te-ai abtine sa fi directa cu ea din cauza prezentei mele si asta nu-ti va place. Te vei descurca, eu o sa te astept aici sa-mi povestesti tot ce s-a intamplat.
Eram asa mandra de ea, era asa de inteleapta desi simteam o frica in vocea ei. Urma sa ii demonstrez ca nu are de ce.. De acum incolo, eram doar noi doua si nimic mai mulAdăugaţi o imaginet.
-Deci..cand va fi?
-Nu stiu, astept sa ma sune.
-Bine... sa ma anunti, trebuie sa stiu sa nu te deranjez cu telefonae..astept apelul tau pentru cand vei pleca de acolo.
-Iti promir ca nu se va intampla nimic, tu esti iubita mea..singura femeie care o doresc.
-Stiu, de-asta am si incredere in tine.
Apoi mi-a venit in brate, am tinut-o strans. Am facut un dus impreuna apoi ne-am retras pana la sfarsitul dupa-amiezei in pat.


miercuri, 12 ianuarie 2011

Reanimare. part 5.


Zilele au trecut,mica noastra vacanta s-a terminat, eram in drum spre Bucuresti,suportam aglomeratia autrostrazii. Faceam cu randul la volan din cauza faptului ca eram foarte obosite.
Un drum lung, obositor si ingandurat pentru mine.
Aproape de intrarea in Bucuresti, iubita mea adormise iar eu ascultam muzica data incet si ma chinuiam sa-mi tin ochi deschisi desi nu eram foarte atenta la drun.
Am ajuns acasa, am aruncat geamantanele pe podea, am facut impreuna un dus cald si ne-am bagat in pat,adormind amandoua in sincron.
A doua zi dimineata ne trezim, ultima particica din vacanta noastra..aveam de gand sa stam acasa sa despodobim bradul apoi sa pierdem vremea impreuna.
Deodata se auzi o bataie in usa, era prietena mea cea mai buna.
-Vreti sa veniti la o cafea? Ne-au invitat fetele.
Iubita mea da din cap in semn ca nu.
-Nu stiu, eu as iesi. Raspund eu apoi.
-Du-te tu..eu o sa te astept aici,sunt foarte obosita sa le pupi pe fete din partea mea.
Imi raspunde ea apoi.
-Bine iubita.. o aprob, daca asta iti doresti.. ne vom intoarce acasa in cateva ore,promit sa nu intarzii.
Ma imbrac si plec cu prietena mea inspre centru pentru a ne intalni cu restul fetelor.
Toate lucrurile au decurs normal,fiecare isi povestea pataniile din vacanta. Am povestit si eu la randul meu excluzand marele detaliu... de care aflase doar prietena mea cea mai buna.
Inspre seara ma decid sa plec, nu vroiam sa o las sa ma astepte,plus ca era ultima noastra zi de vacanta si trebuia sa petrecem impreuna putin timp liber ramas. Eu si prietena mea ne indreptam spre iesire, cand vad o persoana dubioasa incercand sa ma traga de umar.
Era ea. Intorc capul brusc si tresar.
-Hei...buna,nu te-am recunoscut. Ii raspund eu surprinsa.
-Nici nu-i de mirare, m-am schimbat mult de cand nu ne-am mai vazut.
-Asa este..
-Ce faci, nu intri?
-Nu, am putina treaba acasa..
-Ah, inteleg..pai atunci o lasam pe alta data? Avem multe de povestit, cred eu.
-Da cu siguranta.. iti dau imediat nr meu de telefon.
I-am dat numarul de telefon desi prietena mea imi facea semne sa nu.
-Ok, ne auzim atunci, o seara buna.
-O seara buna si tie. Ii raspund meu.
Prietena mea aproape exploda, nu suporta sa ma vada iarasi in prezenta ei, presimtea ca ceva nu era in regula.
-Esti nebuna? Daca afla X ca va veti intalni?
-O sa-i spun chiar eu.. nu are de ce sa protesteze atata timp cat nu mai este nimic intre noi. Ba chiar o sa o rog sa ma insoteasca.
-Esti sigura?Nu cred ca vor iesi prea bine lucrurile..
-De ce nu? Vom povesti despre noi si noile noastre vieti, nimic special.
-Ok, sti bine ca te aprob..dar asta nu inseamna ca si sustin.
-Stai linistita, nu se va intampla nimic.
-Daca tu spui...
Ne-am indreptat apoi inspre casa, ingandurate amandoua, tot drumul nu ne-am spus un cuvant.. Vroiam doar sa ajung mai repede la iubita mea si sa o strang in brate, ca printr-un reflex..apoi sa-i povestesc ce s-a intamplat,speram sa ma inteleaga si sa nu imi faca vreo scena. Era genul de persoana care intotdeauna m-a inteles, ii povesteam de ea..desi o deranja incerca sa ascunda asta si sa ma asculte. De multa vreme nu ma deschisesem capitolul "EA", era doar o poveste ce se sfarsise demult.

marți, 11 ianuarie 2011

Reanimare. Part 4..


Ani grei au trecut de atunci, ani grei de cand nu o vazusem.. Am abandonat viata noastra de cuplu dupa ultima noapte.. o noapte in care am profitat de ultimele bucatele din sufletele noastre.
Apoi am plecat amandoua, lasand o garsoniera goala plina de sentimentele noastre si filmulete din trecut imprimate in peretii aia...
Mi-am gasit calea de scapare..cu greu. Dupa o perioada in care m-am refugiat in casa parinteasca, alaturi de ai mei. Dupa un an am decis sa ma mut iar singura, aruncandu-ma cu capul inainte in singuratatea ce urma sa ma doboare mai tarziu,poate.
Un nou job, vechiul oras...aglomeratia lui.. Mi-am regasit vechile prietene,neschimbate parca..in unele cazuri erau aceleasi relatii, ne-am recuperat usor si am devenit iarasi noi, cu aceleasi adunari de gasca in care discutam si ne simteam bine una in compania celorlalte.
Cel mai dor mi-a fost de prietena cea mai buna.. cu care locuisc in prezent, am decis sa inchiriem impreuna un apartament si sa fim asa cum ne-am dorit mereu..impreuna,independente fara alte obligatii.
Timpul trecea, monotonia isi intrase deja in calcul.. Asta pana intr-o zi, cand am cunoscut-o pe ea.
Aceea fata superba cu picioare lungi, ten catifelat si par negru. Am simtit din prima ce va urma sa se intample.
Se mutase din alt oras pentru a-si putea desfasura cursurile la Bucuresti. Era o studenta iminenta,toata lumea o stima si o aprecia..inclusiv eu.
Dupa luni in care am studiat-o, am ales sa ma indragostesc de ea, lucru care l-am putut controla pana atunci.
Relatia incepuse perfect..se derulase perfect, deja se mutase cu mine,eram foarte fericite si implinite.. Ultimul an de facultate, apoi urma sa fim libere si din punctul asta de vedere,ne doream sa plecam amandoua in strainatate si sa ne gasim slujbe acolo,mai ales lucram in acelas domeniu.
Ne petreceam timpul mai mult inafara aglomeratiei din capitala, alegeam destinatii cat mai ciudate, doar sa fim noi doua.
Intr-o iarna, dupa 2 ani de relatie, ne-am hotarat sa plecam undeva in Moldova, intr-un satuc pitoresc unde urma sa ne linistim cateva zile apoi sa revenim cu forte proaspete.
Se organizase acolo un fel de catun cu cabane perfect amenajate pentru un sejur de vis. Cabanele erau acoperite de zapada, aerul era atat de curat incat ne dureau plamanii.
Eram fericite, aveam de profitat cinci zile in care sa uitam de lume si de griji.
Pana intr-o dimineata...
Era ora mesei, eu cu iubita mea trebuia sa ne trezim si sa ne savuram micul dejun traditional intr-o incapere calduroasa plina cu stergare si tot felul de tesaturi populare.
O sarut pe frunte si ii soptesc usor la ureche "Buna dimineata iubito."
Ea se trezeste si se intoarce cu fata la mine. Ceva nu era in regula, era palida toata si deabea ce mai putea vorbi..
Chem un medic, acesta imi da verdictul.. Iubita mea era racita,avea nevoie de o zi in care sa stea linistita la pat, bineinteles eu alaturi de ea si sa-i indeplinesc toate poftele.
Zis si facut, era deja ora 18:00 si parea sa-si revina, dupa o zi in care am incalzit-o cu imbratisarile mele iubita mea se punea pe picioare.
Apoi ma roaga..
"-Te poti duce pana jos sa cumperi un vin? Este penultima noastra seara aici si ar fi frumos sa o sarbatorim ca atare."
Cu siguranta, i-am spus, apoi mi-am luat jacheta si m-am indreptat inspre bar.
Zaresc de la circa 5 metri o persoana foarte cunoscuta, formele corpului imi pareau familiare, trasaturile la fel,desi era cu spatele... ma apropii, usor sa ii aud vocea.
"Poti aduce astea la camera 13, iti voi raspunde eu la usa" spuse ea.
Nu-mi venea sa cred... era "EA" prima mea iubire..si unica pana acum.
Desi ani trecusera peste noi eu inca ii pastrasem amintirea vie si speram ca intr-o zi sa o revad..dar totusi nu acum.
Incerc sa ma ascund dupa alta persoana, si din spusele ei..locuia la camera 13, impreuna cu prietena ei..poate.
M-am facut nevazuta, desi gandurile imi tot dansau prin minte nu puteam inceta sa nu tresar cand ma gandeam cine locuia la aceea camera..
Incerc sa ma abtin.. iau cel mai bun vin si plec inspre iubita mea, care ma astepta intr-o rochita alba si diafana, obrajii ii erau tot rosii dar parea sa-si fi revenit,m-a primit cu un sarut fierbinte apoi am toastat un pahar de vin in cinstea noastra si a anilor petrecuti impreuna..bineinteles si a celor ce vor urma.
Am refuzat sa-i povestesc in aceea seara despre cele intamplate,vroiam sa pastrez asta pana cand vom ajunge la Bucuresti, nu vroiam nicidecum sa-i stric sejurul..si nici pe-al meu.
A fost o noapte linistita, iubita mea dormea cu capul pe umarul meu iar eu ma uitam in gol si ma gandeam, oare ce voi face daca maine ma voi intalni iarasi cu ea...

duminică, 9 ianuarie 2011

Gotta find what i`m searching.

Caut aceea fata dulce,copilaroasa,timida uneori,pregatita sa-mi fie alaturi indiferent de vreme..indiferent cat de greu i-ar fi.
E dificil sa cauti exact persoana care ti-o doresti,si culmea gasesti total opusul.
Poate sunt prea exagerata..sau poate prea oportunista..dar nu voi inceta s-o caut si nu voi renunta nici macar o secunda.
I`M GONNA FIND HER!

sâmbătă, 1 ianuarie 2011

La multi ani.

Inca un an nou,inca un drum pe care am pornit parca impinsi de la spate.
De ce e nevoit timpul sa treaca asa repede?
Nu am simtit revelionul asta, mi s-a parut cel mai urat revlion de pana acum.
Daca in alti ani imi dovedeam actiunile copilaresti imbatandu-ma si stand intr-o stare euforica toata noaptea,anul asta am fost mai constienta ca niciodata.
Pofta de petrecere,faptul ca sarbatorile inca sunt printre noi..ne-au afectat asa usor.
Sarbatorile au devenit niste zi obisnuite din an.





P.S: Nu vreau sa exagerez, dar mi-a fost dor de tine toata noptea. tu faceai parte din planurile mele de revelion.