Zilele au trecut,mica noastra vacanta s-a terminat, eram in drum spre Bucuresti,suportam aglomeratia autrostrazii. Faceam cu randul la volan din cauza faptului ca eram foarte obosite.
Un drum lung, obositor si ingandurat pentru mine.
Aproape de intrarea in Bucuresti, iubita mea adormise iar eu ascultam muzica data incet si ma chinuiam sa-mi tin ochi deschisi desi nu eram foarte atenta la drun.
Am ajuns acasa, am aruncat geamantanele pe podea, am facut impreuna un dus cald si ne-am bagat in pat,adormind amandoua in sincron.
A doua zi dimineata ne trezim, ultima particica din vacanta noastra..aveam de gand sa stam acasa sa despodobim bradul apoi sa pierdem vremea impreuna.
Deodata se auzi o bataie in usa, era prietena mea cea mai buna.
-Vreti sa veniti la o cafea? Ne-au invitat fetele.
Iubita mea da din cap in semn ca nu.
-Nu stiu, eu as iesi. Raspund eu apoi.
-Du-te tu..eu o sa te astept aici,sunt foarte obosita sa le pupi pe fete din partea mea.
Imi raspunde ea apoi.
-Bine iubita.. o aprob, daca asta iti doresti.. ne vom intoarce acasa in cateva ore,promit sa nu intarzii.
Ma imbrac si plec cu prietena mea inspre centru pentru a ne intalni cu restul fetelor.
Toate lucrurile au decurs normal,fiecare isi povestea pataniile din vacanta. Am povestit si eu la randul meu excluzand marele detaliu... de care aflase doar prietena mea cea mai buna.
Inspre seara ma decid sa plec, nu vroiam sa o las sa ma astepte,plus ca era ultima noastra zi de vacanta si trebuia sa petrecem impreuna putin timp liber ramas. Eu si prietena mea ne indreptam spre iesire, cand vad o persoana dubioasa incercand sa ma traga de umar.
Era ea. Intorc capul brusc si tresar.
-Hei...buna,nu te-am recunoscut. Ii raspund eu surprinsa.
-Nici nu-i de mirare, m-am schimbat mult de cand nu ne-am mai vazut.
-Asa este..
-Ce faci, nu intri?
-Nu, am putina treaba acasa..
-Ah, inteleg..pai atunci o lasam pe alta data? Avem multe de povestit, cred eu.
-Da cu siguranta.. iti dau imediat nr meu de telefon.
I-am dat numarul de telefon desi prietena mea imi facea semne sa nu.
-Ok, ne auzim atunci, o seara buna.
-O seara buna si tie. Ii raspund meu.
Prietena mea aproape exploda, nu suporta sa ma vada iarasi in prezenta ei, presimtea ca ceva nu era in regula.
-Esti nebuna? Daca afla X ca va veti intalni?
-O sa-i spun chiar eu.. nu are de ce sa protesteze atata timp cat nu mai este nimic intre noi. Ba chiar o sa o rog sa ma insoteasca.
-Esti sigura?Nu cred ca vor iesi prea bine lucrurile..
-De ce nu? Vom povesti despre noi si noile noastre vieti, nimic special.
-Ok, sti bine ca te aprob..dar asta nu inseamna ca si sustin.
-Stai linistita, nu se va intampla nimic.
-Daca tu spui...
Ne-am indreptat apoi inspre casa, ingandurate amandoua, tot drumul nu ne-am spus un cuvant.. Vroiam doar sa ajung mai repede la iubita mea si sa o strang in brate, ca printr-un reflex..apoi sa-i povestesc ce s-a intamplat,speram sa ma inteleaga si sa nu imi faca vreo scena. Era genul de persoana care intotdeauna m-a inteles, ii povesteam de ea..desi o deranja incerca sa ascunda asta si sa ma asculte. De multa vreme nu ma deschisesem capitolul "EA", era doar o poveste ce se sfarsise demult.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu